FILME CRIMĂ

Filmele aparținând genului crimă sunt populare datorită faptului că permit publicului să își satisfacă două dorințe în mod normal incompatibile: dorința de a intra în universul crimei, univers care în lumea reală are consecințe grave și dorința de a pleca oricând din acea lume fără consecințe fatale sau dramatice.

Din punct de vedere stilistic, genul crimă se suprapune și se combină cu alte genuri precum teatru sau filme cu gangsteri dar include, în egală măsură comedie și este, la rândul său, împărțit în mai multe sub-genuri precum suspans, mister sau noir.

Filmele crimă se bazează cel mai adesea pe evenimente reale sau reprezintă adaptări ale unor piese de teatru sau romane, un remake sau adaptarea unui film anterior. Există atât intrigi originale cât și intrigi complet fictive.

Scurtă istorie a filmelor aparținând genului crimă

Majoritatea genurilor populare de filme au o istorie. Însă, genul crimă nu are o istorie proprie sau mai degrabă este imposibil să stabilim o evoluție clară a genului. Filmele cu celebrul detectiv Sherlock Holmes și-au făcut apariția prin anii 1900. Sosirea sunetului sincronizat în 1927 și a Marii Depresiuni în 1929 a creat multora un apetit imens pentru acest gen de film. Excelentele filme cu gangsteri din anul 1930 și serialele lungi cu detectivi care au înflorit alături de acestea (Charlie Chan Carries On, 1931, Think Fast, Mr. Moto, 1937 sau Mr. Wong, Detective, 1938 erau bazate pe romane. Însă, s-au bucurat de un real succes abia după ce și-a făcut apariția genul filmului noir – povești cu eroi consumați de o anumită pasiune. Filmele din genul crimă de după război au instaurat în America cultura pentru bombele nucleare (Kiss Me deadly, 1955) si familia nucleară (The Desperate Hours, 1955).

Anii 1960 au fost dominați de spionul internațional James Bond. După această perioadă, publicul a fost din ce în ce mai fascinat de filme bazate pe sistemul public de justiție și o atracție față de avocați.

Fimele din genul crimă afișează de obicei o serie de atitudini diferite și cel mai adesea contradictorii cu privire la crimă. Însuși spectatorii sunt ambivalenți cu privire la tentațiile provocate de bani. Un număr mare de critici de film, inclusiv Eugene Rosow, Jonathan Munby și Nicole Rafter au analizat acest gen de filme în termeni sociologici. Filme precum I am a Fugitive From Chain Gang (1932) si Fury (1936) vorbesc despre prizonieri inumani și mafioți și îi prezintă drept probleme sociale.

0 Shares